Polemica Maiorescu - Gherea
Avem de-a face cu binecunoscuta sintagma: "arta pentru arta vs. arta cu tendinta". Polemica dintre Maiorescu si Gherea, ce pornea de la criticarea "formei fara fond", a facut deliciul intelectual al epocii si este si astazi un reper pentru modul rafinat si elevat de a pune problema, atunci cand ideile se razboiesc, dar oamenii aleg sa fie civilizati.
Fenomenul "formei fara fond" a fost evidentiat de Maiorescu in articolele sale si se materializa in tendinta literaturii romane de a imprumuta "formele" literaturii straine in timp ce "fondul" ramanea gol de specific national. Astfel, el era impotriva influentelor moderne straine si ale contextului social intr-o opera de arta. Practic, spiritul junimist este cel care a făcut să triumfe ideea conform căreia, în evaluarea operei de artă, este imperios necesar să primeze valoarea estetică, indiferent de ideea tematică.
Contrazicand aceasta idee, Gherea sustinea ca toti literatii ar trebui sa se lase patrunsi de socialism. Iata ce spunea el: "Dacă o creaţiune artistică e rezultanta înrâuririi mijlocului natural şi social, dacă artistul ne dă ceea ce au pus în el mijlocul natural şi cel social, creaţiunea lui va exprima tendinţele mijlocului ce-l înconjoară; creaţiunea artistului va exprima, într-un fel ori în altul, tendinţele epocii în care trăieşte, ale societăţii în care trăieşte. Deci, artă fără tendinţă nici nu poate să fie."
Eu una sustin ideea "artei pentru arta" intrucat cred in fenomenul de catharsis = purificare prin arta. Iar aceasta se poate obtine doar prin transcenderea in alta lume decat cea sociala. De care parte a baricadei v-ati aseza?
Fenomenul "formei fara fond" a fost evidentiat de Maiorescu in articolele sale si se materializa in tendinta literaturii romane de a imprumuta "formele" literaturii straine in timp ce "fondul" ramanea gol de specific national. Astfel, el era impotriva influentelor moderne straine si ale contextului social intr-o opera de arta. Practic, spiritul junimist este cel care a făcut să triumfe ideea conform căreia, în evaluarea operei de artă, este imperios necesar să primeze valoarea estetică, indiferent de ideea tematică.
Contrazicand aceasta idee, Gherea sustinea ca toti literatii ar trebui sa se lase patrunsi de socialism. Iata ce spunea el: "Dacă o creaţiune artistică e rezultanta înrâuririi mijlocului natural şi social, dacă artistul ne dă ceea ce au pus în el mijlocul natural şi cel social, creaţiunea lui va exprima tendinţele mijlocului ce-l înconjoară; creaţiunea artistului va exprima, într-un fel ori în altul, tendinţele epocii în care trăieşte, ale societăţii în care trăieşte. Deci, artă fără tendinţă nici nu poate să fie."
Eu una sustin ideea "artei pentru arta" intrucat cred in fenomenul de catharsis = purificare prin arta. Iar aceasta se poate obtine doar prin transcenderea in alta lume decat cea sociala. De care parte a baricadei v-ati aseza?
posted by Iolanda Popa at 3:14 PM
1 Comments:
Da, si eu sunt de acord cu ideea de arta pentru arta. Eu cred ca arta este o forma superioara de cunoastere, drept pentru care ar trebui sa se apropie mai curand de niste concepte filosofice decat realitatile sociale imediate.
Totusi are si arta cu tendinta meritul sau. Sa nu uitam ca literatura pasoptista promovat idealurile revolutionare. Arta a conlucrat practic cu miscarile sociale si politice pentru realizarea unui nou sistem de valori: estetic, social si politic.
Post a Comment
<< Home